Healthy breakfast

Mom always said breakfast was the most important meal of the day — and the research agrees. Study after study shows that breakfast boosts brainpower and helps to control cravings later in the day.

To see what a healthy breakfast looks like, we asked dozens of nutrition experts what they ate for breakfast and why. There are clear favorites — oatmeal and Greek yogurt — but everyone puts their unique spin on these traditional morning foods.

Hopefully these responses will inspire you.

Marisa Moore, MBA, RDN, LD 

eggs and avocadoBreakfast:Eggs with avocado and salsa in a soft corn tortilla, or oatmeal with nuts and fruit.

Why it’s good: The avocado not only adds creaminess, says Moore, but the fat increases the absorption of certain antioxidants, like lycopene, from the salsa. Salsa is also an original way to sneak in a serving of  vegetables. Oatmeal contains a type of fiber known as beta-glucan, which has been shown to help maintain healthy cholesterol and glucose levels, says Moore.

 Toby Smithson, RDN, LDN, CDE, author of „Diabetes Meal Planning and Nutrition for Dummies

Breakfast: 1/2 cup cooked oatmeal; 5 ounces plain Greek yogurt with sugar substitute, cinnamon, and three to six chopped whole almonds; freshly brewed tea.

Why it’s good: Smithson uses Greek yogurt for an extra boost of protein and prefers to add no-calorie flavorings like cinnamon. Nuts help maintain Smithson’s blood-glucose levels, which is important for managing her Type 1 diabetes.

{jb_greenbox}Vandana Sheth, RD, CDE {/jb_greenbox}

yogurt/berriesBreakfast: Nonfat Greek yogurt mixed with berries and a small handful of a whole-grain, high-fiber cereal; or steel-cut oatmeal cooked in soy milk with chia seeds, walnuts, cinnamon, and honey; or sautéed vegetables (onion, garlic, jalapeno, tomato, and spinach) topped with cubed tofu or shredded mozzarella cheese along with a slice of whole-grain toast.

Why it’s good: Sheth chooses a parfait when she’s in a hurry and needs something quick to go. She enjoys sautéed vegetables on relaxing weekend mornings and hot oatmeal on winter days.

{jb_greenbox}Kim Larson, RDN, CD, CSSD, owner of TotalHealthRD.com {/jb_greenbox}

Breakfast: Steel-cut oats made with skim milk and topped with sliced almonds, fresh blueberries, a sprinkle of cinnamon, and a splash of fat-free half-and-half; a small glass of orange juice or tomato juice; coffee.

Why it’s good: Larson says this hearty dish fuels her through a spin class and a core workout after.

Marjorie Nolan Cohn, MS, RD, CDN, ACSM-HFS, author of „The Belly Fat Fix 

oatmeal

Breakfast:1/2 cup oats cooked with water; 6 ounces plain fat-free Greek yogurt mixed into the cooked oatmeal; 1 tablespoon sunflower seeds or 1/2 tablespoon almond butter; a Granny Smith apple sliced and dipped into the oatmeal with a generous amount of cinnamon mixed in.

Why it’s good: The most important thing about this breakfast, says Cohn, is that it’s filling and supports her active lifestyle. „I’ve been eating it for more than 2 years now,” she says, „and it’s still not old!”

Judy Caplan, MS, RD, author of the „GoBeFull” series 

Hot chocolate

Breakfast: Sweet potato with butter, cinnamon, and cayenne pepper; hot chocolate with raw cacao, almond milk, sweetened with maple syrup.

Why it’s good: Caplan likes this wintertime grub because it’s warm and filling but also loaded with vitamin A and other nutrients.

Ruth Frechman, MA, RDN, CPT, author of „The Food Is My Friend Diet

Breakfast: Oatmeal with unsalted peanuts and a heavy sprinkling of cinnamon for flavor.

Why it’s good: Frechman finds this meal economical because she buys her oats in bulk. The peanuts add a crunchy quality to the smooth texture of the oatmeal. She can easily add variety by tossing in oat bran or substituting prune juice for water.
Joan Salge Blake, MS, RD, LDN, FAND, author of „Nutrition & You

smoothieBreakfast:A blended smoothie of plain nonfat Greek yogurt, 1 teaspoon sugar, 1 teaspoon cocoa, and 1/2 cup frozen strawberries.

Why it’s good: The protein in the yogurt gives you staying power in the morning, says Blake. The cocoa provides delicious, heart-healthy flavanols, and the strawberries provide fiber and sweetness. You can top it with a whole-grain cereal for an added crunch.

Ilene Smith, MS, RD 

Breakfast: One whole-wheat English muffin with natural peanut butter and half a banana.

Why it’s good: „It’s filling and keeps me satiated until lunch,” says Smith, „and it’s delicious!”

Anne Danahy, MS, RD, LDN, CravingSomethingHealthy.com

Breakfast: Steel-cut and old-fashioned oats cooked with 1% milk, mixed with fruit, walnuts, and a scoop of plain Greek yogurt.

Why it’s good: This meal hits all the food groups. The walnuts provide healthy fat; the fruit is a great source of fiber; the milk and Greek yogurt provide protein; and the oats are a whole grain. „It holds me for at least four hours,” says Danahy.

Sharon Salomon, MS, RD 

smoothieBreakfast:A smoothie made with almond milk, powdered peanut butter, Fox’s UBet chocolate syrup, frozen bananas, and frozen strawberries, cherries, or mango.

Why it’s good: Salomon uses almond milk because she’s casein-intolerant. The powdered peanut butter provides protein but is fat-free. „I love that it’s so cold and frosty,” says Solmon, „almost like soft-serve ice cream.”

Colleen Gill, MS, RD, CSO

Breakfast: A cup of oatmeal with some walnuts broken up on top; a cup of tea.

Why it’s good: The extra protein and fat from the walnuts help to keep Gill full for longer than eating cereal alone.

Nancy Clark, MS, RD, CSSD, author of „Nancy Clark’s Sports Nutrition Guide

Breakfast: 1/2 cup uncooked oatmeal, 1/4 cup Grape-Nuts, 1/4 cup granola, 3 chopped dates, and a handful of slivered almonds with a splash milk.

Why it’s good: It’s tasty and combines a mixture of healthy foods.

Maria A. Bella, MS, RD, CDN, author of „The Complete Idiot’s Guide to The Acid Reflux Diet

Breakfast: Gnu foods Fiberlove bar; Fage o% Greek yogurt.

Why it’s good: The Gnu bar is packed with 12 grams of fiber and is only 130 calories. It comes in a variety of flavors, like peanut butter chocolate chip and banana walnut. The yogurt provides protein and calcium.

Georgia Kostas, MPH, RDN, LD, author of „The Cooper Clinic Solution to the Diet Revolution: Step Up to the Plate!

Breakfast: Steel-cut oatmeal with dried cranberries and walnuts, or a blueberry-and-strawberry smoothie made with plain nonfat Greek yogurt and 2% cheese melted on whole-grain toast or a corn tortilla.

Why it’s good: Whether they are dried, fresh, or frozen, berries are important sources of fiber, vitamins A and C, and antioxidants, says Kostas.

Peggy Korody, RD, CLT 

Breakfast: A homemade smoothie made with yogurt or nut butter, almond milk, frozen fruit, such as a banana, cranberries, blueberries, strawberries, or mango, and vegetables, such as kale, spinach, and cucumber.

Why it’s good: Korody likes to hit the gym in the morning and doesn’t want to exercise on a full stomach. She fuels up by drinking half of her smoothie before her fitness routine and finishes the rest post-workout.

Joshh Rager, RDN

Breakfast: 1/2 cup oatmeal mixed with 2 egg whites, 3/4 milk, and a handful of frozen berries. Microwave it for 45 seconds, give it a stir, then microwave it for another 45 seconds.

Why it’s good: You can’t even taste the egg whites, says Rager, but they add protein to a high-fiber dish.

Sara Cowlan, MS, RD, CDN

Eggs on toast

Breakfast:Two eggs on toast and fruit.

Why it’s good: Eggs are high in protein and they’re versatile. To avoid getting bored, Cowlan prepares her eggs in different ways and pairs the dish with different kinds of fruit.

Jan Patenaude, RD, CLT, director of medical nutrition at Oxford Biomedical Technologies

eggs

Breakfast:Scrambled eggs with lots of vegetables, such as onion, garlic, pepper, mushrooms, spinach, tomato, and jalapeno and herbs, like basil, parsley, oregano, and chives, sprinkled on top with cheese; a sautéed white or sweet potato on the side.

Why it’s good: An egg scramble is a great way to use up whatever vegetables you have on hand in a snap.

Nicole V. Brown, MS, RDN, LD, HFS, nutrition director at the National Center for Weight and Wellness

Breakfast: 1 cup Trader Joe’s Maple and Brown Sugar Shredded Wheat with 1 cup fat-free milk; Earl Grey tea with a splash of the fat-free milk.

Why it’s good: The cereal provides 5 grams of fiber and doesn’t have any sodium, says Brown. It’s also quick and inexpensive.

Sandy Nissenberg, MS, RD

Breakfast: Plain Greek yogurt and oatmeal with nuts, fruit, or granola.

Why it’s good: It’s easy to bring to work, says Nissenberg, and fills her up.

Sophia Kamveris, MS, RD, LD

Breakfast: Cage-free egg whites with avocado and low-fat shredded cheese and a dash of turmeric; a slice of artisan whole-grain bread; organic coffee.

Why it’s good: Turmeric adds a peppery flavor to eggs, and Kamveris says she uses the orange spice for its anti-inflammatory properties. Freshly brewed coffee gives her a jump-start for the day ahead.

Karen Ansel, MS, RDN

oatmeal

Breakfast: Rolled oats and low-fat milk, ground flaxseed, and strawberries.

Why it’s good: This is the ultimate power breakfast, says Ansel, thanks to its combination of fiber from the oats, flaxseed, and berries, plus protein and calcium from the milk.

Joy Dubost, RD, CSSD

Breakfast: One-minute oatmeal made with skim milk, topped with blueberries, chopped bananas, and slivers of almonds; or high-fiber cereal with skim milk, topped with blueberries, in addition to a cup of low-fat Greek yogurt; coffee.

Why it’s good: Cereal is easy if you don’t have time to make oatmeal.

Barbara Ann Hughes, PhD, RD, LDN, FADA

french toast

Breakfast:French toast made with whole-grain bread, cinnamon, nutmeg, ginger, eggs, and skim milk served with chopped fresh, frozen, or canned fruit; or an egg omelet with mushrooms, spinach, tomatoes, low-fat cheese, red, yellow, and green peppers, herbs, and skim milk.

Why it’s good: During the winter, Hughes likes to warm up with a hot breakfast, like eggs or French toast, rather than cold cereal and milk.

Patsy Catsos, MS, RDN, LD, author of „Flavor Without FODMAPs Cookbook

Breakfast: 1/3 cup of quick-cooking oatmeal, a pinch of brown sugar, a tablespoon each of raisins and slivered almonds; black coffee.

Why it’s good: Catsos enjoys this dish because it’s easy to prepare, and filling. She pours boiling hot water over the oats, almonds, and raisins, then pops it in the microwave for 30 seconds.

Victoria Shanta Retelny, RDN, author of „The Essential Guide to Healthy Healing Foods

LatteBreakfast:Chunky peanut butter or almond butter smeared on a whole-grain English muffin with sliced strawberries or bananas; skim latte sprinkled with cinnamon.

Why it’s good: The crunchy peanut butter and fruit make this breakfast the perfect combination of savory and sweet.

Karen Giles-Smith, MS, RDN, owner of At Ease With Eating

oatmeal

Breakfast:Oatmeal made with milk, mixed with a tablespoon of flax meal, and topped with dried cherries and chopped walnuts; coffee with a little whole milk and caramel mixed in.

Why it’s good: „I love it because it tastes so wonderful, is nutrient-rich, and tides me over until lunchtime.”

Elizabeth M. Ward, MS, RD, author of „MyPlate for Moms

Breakfast: A fried egg, cheese, and avocado sandwich on a whole-wheat English muffin.

Why it’s good: This savory sandwich includes healthy fats, dairy, and protein.

Jessica Candell, RDN, CDE

Sweet potatoBreakfast:Sweet-potato hash with bell peppers, onions, egg substitute, and whole-wheat toast.

Why it’s good: Sweet potatoes aren’t just a Thanksgiving food; this root vegetable is rich in fiber, vitamin E, and potassium.

Robert Anding, MS, RD, LD, CDE, CSSD, director of sports nutrition at Texas Children’s Hospital

Breakfast: Trader Joes’s frozen steel-cut oats with walnuts, raisins, and 2 tablespoons freshly ground peanut butter.

Why it’s good: If you have a sweet tooth, this healthy breakfast bowl „tastes like a peanut butter and oatmeal cookie,” says Anding.

Krista Ulatowski, MPH, RD

cereal

Breakfast: Whole-grain breakfast cereal (containing less than 5 grams of sugar per serving) with unsweetened almond milk, berries, and apple chunks or banana slices.

Why it’s good: Cereal is a hassle-free breakfast that doesn’t require any cooking time.

Stephanie Song, MS, RD, CDN

Breakfast: Fruit with hot cereal, such as oat bran, with skim milk, or a small homemade bran muffin.

Why it’s good: Song makes her own muffins so that she can control the portion size and what goes in them. The premade food is great to grab and go.

JoAnne Lichten ‘Dr. Jo,’ PhD, RD

Breakfast: Freshly ground peanut butter on a toasted whole-wheat English muffin, a glass of soy milk, and a clementine or other fruit.

Why it’s good: Lichten lives in Florida but still loves to eat a warm breakfast. The peanut butter helps her to reach her goal of consuming 20 to 30 grams of protein daily, while adding a nice crunch.

Libby Mills, MS, RDN, LDN

green smoothieBreakfast:A smoothie of vegetables, fruit, and low-fat yogurt. Some examples include spinach, kiwi, and low-fat lime yogurt or ginger, beet, cabbage, apple, and low-fat berry yogurt.

Why it’s good: The combinations are endless, says Mills, who puts everything in a blender with a small amount of water. Plus, it’s a refreshingly sweet way to get a couple servings of the recommended 2.5 cups of vegetables, 2 cups of fruit and, 3 cups of dairy we need every day, she says.

Michaela Ballmann, MS, RD, CLT, founder of Wholify

tofuBreakfast:A serving of fruit (usually seasonal from the farmers market, but sometimes blended with kale, Swiss chard, and unsweetened almond milk into a green smoothie) with raw, cubed Organic Super-Firm Tofu sprinkled with kala namak black salt.

Why it’s good: Tofu is a good alternative source of protein and fat for vegans who don’t eat eggs. „The salt,” says Ballmann, „makes the tofu taste like eggs, which is nice for vegans who are used to eating eggs and miss the flavor.”

Lindsay Livingston, RD, founder of The Lean Green Bean

Breakfast: 1/2 cup rolled oats, 1/2 cup milk, 1/4 cup fruit, microwaved for 2 minutes and topped with 1 tablespoon nut butter and a handful of pumpkin seeds.

Why it’s good: The nut butter and seed provide extra protein that keep Livingston full all morning long.

Joey Gochnour, BS, BS, MEd, RDN, LD, NASM-CPT

Breakfast: 1 cup old fashioned oats, 1/4 cup soya granules, 1/3 cup dry milk, 1 serving of frozen mixed berries, cinnamon, curry, salt, cocoa powder, paprika, 1-1.5 handfuls of pumpkin kernels, 1 medium carrot

Why it’s good: This meal packs a generous amount of protein — 35 to 45 grams — which is important for vegetarians likes Gochnour.  

Ginger Cochran, MS, RDN, HFS-ACSM

Breakfast: A hard boiled egg and whole grain toast with raw almond butter and cinnamon.

Why it’s good: Hard boiled eggs are easy to prepare ahead of time. „The cinnamon on the toast also adds a nice little sweetness without using sugar,” says Cochran.

Incaltaminte sanatoasa

Cea mai buna incaltaminte pentru bebelusi si copii este cea care imita mersul descult, sprijinand astfel, fara nici o constrangere, piciorusele lor mici in crestere.

Cel mai sanatos mers se invata umbland desculti. Incaltamintea cu talpa rigida deformeaza mersul si predispune la platfus pentru ca nu se folosesc muschii talpii. S-a demonstrat ca încaltamintea cu glezna acoperita si sustinuta face mai mult rau decat bine, cum se credea pe vremuri. Cand se renunta la incaltamintea pe glezna se constata ca muschii incheieturii nu s-au dezvoltat si astfel copilul e predispus la luxatii si fracturi, nu reuseste sa-si tina echilibrul fara acea “proteza” pe glezna. La urma urmei era chiar lipsit de logica ce promovau pediatrii pe vremuri, ca mersul copilului se formeaza sanatos doar cu incaltaminte speciala rigida, pe glezna. Sa nu uitam cum au invatat sa umble toti oamenii sanatosi de mii de ani incoace: desculti! Si sa ne gandim care au fost generatiile cu cele mai mari probleme la picioare!

Copilul învata sa isi tina echilibrul cu ajutorul degetelor de la picioare. Astfel, pe suprafetele unde nu puteti sa va lasati copilul descult, este indicata incaltamintea care sa ii permita sa “simta” terenul cu ajutorul degetelor, talpa sa fie subtire si moale, si papuceii sa fie largi si confortabili la degete.

Cateva informatii importante:

  • Oasele piciorului nu se dezvolta complet pana la varsta de 5 ani.
  • Cele 52 de oase ale picioarelor reprezintă ¼ din totalitatea oaselor corpului uman
  • Talpile bebelusilor NU AU ARCADE. Acestea incep sa se dezvolte abia după 2 ani
  • Picioarele copiilor transpira de 2 ori mai mult decat ale adultilor. Asigurati-le deci mereu materiale care respira, cum sunt pielea sau tesaturile anti-microbiene
  • Picioarele copiilor de 1-3 ani cresc in medie cu 1 mm/luna.

Sursa: “Încălţăminte sănătoasă pentru copii”.

Despre raceala

Articol preluat dintr-o nota de pe Facebook, nota creata de Zoozie Mami, autoarea blogului https://blogulmeumediocru.blogspot.ro/

Am citit fara rasuflare articolul si mi s-a parut de bun simt, in conditiile in care, in ziua de azi nu e de mirare ca unii medici prescriu antibiotic, sau un pumn de medicamente pentru o simpla raceala.

Este mult de citit, trebuie rabdare, dar eu, cel putin, am aflat lucruri interesante despre cat de inteligent este corpul nostru, daca il lasam sa faca ceea ce stie.

Cand temperatura corpului trece de 37 de grade(febra), cand iti curge nasul, te simti ametit si fara vlaga si sinti o durere in gat… atunci stii ca te-a prins raceala.

Toate cele prezentate mai sus sunt doar simptome care iti indica faptul ca ai racit, insa te-ai intrebat vreodata ce se intampla in interiorul organismului cand esti racit?

Ce se intampla in corpul tau cand esti racit?

Totul incepe in momentul in care un organism microsopic (bacterie, virus, fung etc) reuste sa depaseasa bariera sistemului imunitar (fie din cauza frigului, fie din cauza ca am intrat in contact cu cineva bolnav) si reuseste se instaleze in organismul nostru – rezultand o infectie. Drept urmare corpul nostru isi mobilizeaza mai tare sistemul imunitar pentru a lupta cu “invadatorii”.

Cum se lupta sistemul imunitar?

Cand organismele patogene (invadatorii) stimuleaza activitatea sistemului imunitar, se elibereaza o substanta numita pirogen endogen, care trasmite un semnal creierului prin care ii comanda sa ridice temperatura la peste 37 de grade – iar atunci spunem ca avem FEBRA.

Cand temperatura este la peste 37 de grade au loc 3 fenomene:

1. Celulele sistemului imunitar(leucocitele) devin mai eficiente – le creste capacitatea de a neutraliza microbii.

2. Creste cantitatea de interferon din corp – o categorie de proteine naturale produse de sistemul imunitar, care au actiune antivirala si anticanceroasa.

3. Se impiedica dezvoltarea si inmultirea bacteriilor si virusurilor, deoarece majoritatea dintre ele nu pot supravietui si nu se pot inmulti la o temperatura de peste 37°C.

Toate acestea se intampla atunci cand organismul isi urca temperatura la peste 37 de grade – asadar observam ca febra este un mecanism de aparare al sistemului imunitar impotriva invadatorilor.

Pe langa aceste 3 simptome, cand avem febra, experimentam o serie de senzatii neplacute, insa si acelea fac parte din acest mecanism natural de purificare a organismului. Iata in ce fel:

* Apar stari de amorteala, ameteala si lipsa de energie

In primul rand din cauza ca organismul isi canalizeaza resursele inspre sistemul imunitar, pentru a-l face cat mai eficient in lupta cu “invadatorii”. Din acest motiv apare in corp o lipsa de vitamine , minerale si energie, in special o lipsa a vitaminei C, care este esentiala pentru sistemul imnuitar – deoarece o leucocita (globula alba) foloseste de 4 ori mai multa vitamina C decat o celula normala.

Iar in al doilea rand, se poate ca organismul sa faca unele minerale indisponibile pe timpul infectei, deoarece unele bacterii care ne invadeaza corpul au nevoie de acele minerale pentru a supravietui. Asadar si din acest motiv se poate experimenta un dezechilibru al nutrientilor pe timpul infectiei.

* Pielea se face palida

Se intampla astfel, deoarece organismul incearca sa piarda cat mai putina caldura, motiv pentru care reduce circulatia la nivelul pielii, iar asta va da un aspect palid, insa doar pe timpul imbolnavirii, dupa care pielea isi va reveni.

* Apare deshidratarea

Din cauza ca organismul pierde multa apa prin transpiratie, motiv pentru care e absolut necesar sa bem apa (NU lichide, ci apa). Prin transpiratie se elimina toxinele din organism, fiind un proces natural de autovindecare.

* Curge nasul si apare tusea

Asta se intampla tot ca urmare a unor procese naturale de autovindecare, deoarece corpul incearca sa elimine prin mucus diverse toxine si bacterii care ne-au invadat corpul. Tot ca autodetoxifiere mai poate aparea diaree sau alte stari asemanatoare.

Asadar, dupa cum se poate observa, febra este un mecanism de aparare si autovindecare al organismului, fara de care corpul nu ar putea face fata infectiilor. In aceste conditii putem considera ca “febra este prietena sanatatii nostre”. Din nefericire insa, majoritatea oamenilor au fost invatati s-o priveasca exact pe dos, ca fiind un mare inamic al sanatatii.

Ce greseli fac oamenii cand au febra?

Vor s-o scada !

Cea mai mare greseala (care din pacate, vine in primul rand din ignoranta medicilor, dar si din lipsa de informare a pacientilor) este ca incearca sa suprime acest mecanism natural de aparare al organismului.

Imediat ce temperatura trece putin peste 37°C, doctorii au obiceiul sa indoape pacientii cu medicamente pentru scazut febra, de obicei paracetamol, iar in unele cazuri, va vine sa credeti sau nu, se prescriu din start antibiotice.

Ce se intampla cand suprimi acest mecanism natural?

Se pot intampla 2 lucruri:

1. Corpul incearca din rasputeri si tina starea de febra, in ciuda tuturor medicamentelor administrate pentru scaderea febrei, iar pana la urma reuseste sa omoare “invadatorii”. E cazul in care omul tot ia medicamente, si se enerveaza ca nu-i scade febra, in loc sa se bucura ca organismul inca are resurse sa se lupte cu invadatorii. In acest caz boala se vindeca, insa dureaza mai mult decat in mod normal – e acea raceala usoara care  nu mai trece odata .

2. Organismul nu reuseste sa castige lupta cu “invadatorii”, iar organismul ajunge sa ramana infectat de anumite mircoorganisme pe care sistemul imunitar nu le va mai ataca.

Ar mai fi si a treia solutie: moartea – cand organismul nu face fata provocarii cu infectia, iar febra sare la peste 42°C.

Pe langa aceste efecte nedorite, medicamentele prescrise de doctori au si ele o serie de efecte daunatoare asupra organismului, despre care pacientii sunt mult prea rar informati(de obicei nu sunt deloc informati). Bineinteles ca in industria farmaceutica exista mai multe medicamente impotriva racelii, care au efecte secundare daunatoare, insa noi ne vom ocupa doar de cele comune.

Efectele secundare ale medicamentelor

Paracetamolul (acetoaminofenul -substanta activa):

– In primul rand, cand vorbim de febra, el nu face decat sa prelungeacsa boala suprimand mecanismul natural al febrei.

In al doilea rand, a fost poblicat un studiu care a demonstrat faptul ca paracetamolul suprima activitatea anticorpilor in lupta cu organismele patogene, facand ca boala sa dureze mai mult.

– In al treilea rand afecteaza ficatul, generand insuficienta hepatica. In SUA se inregistreaza in medie 450 de decese pe an din cauza insuficientei hepatice generate de excesul de paracetamol. Mai mult decat atat, asocierea paracetamolului cu alcoolul, dubleaza riscul de insuficienta hepatica.

– Afecteaza rinichii. Statisticile arata ca 15% din persoanele care fac dializa, au ajuns in aceasta situatie din cauza efectului pe care paracetamolul si aspirina l-au avut asupra rinichilor lor.

– Creste riscul de astm, deoarece scade cantitatea de glutation(GSH) din organism – un antioxidant care se gaseste in tesutul plamanilor si are rolul de a proteja plamanii.

– Creste riscul de hipertensiunie. In urma unui studiu pe 8 ani, realizat pe 80.000 de femei sanatoase (intre 31 si 50 de ani), s-a demonstrat ca femeile care au luat medicamente cu continut de acetaminofen si ibuprofen mai mult de 22 de zile pe luna, au avut un risc de hipertensiune 86% mai mare decat femeile care nu luau deloc aceste medicamante.

Ibuprofenul – substanta activa din unele medicamente impotriva racelii

– Intr-un studiu facut pe 10 ani facut pe 114.000 de femei sanatoase (intre 22-85 de ani), in vederea identificarii factorilor care contribuie la cancerul de san. Dintre toate, 2400 de femei au facut CANCER la san in aceasta perioada. In urma investigatilor oamenilor de stiinta a reiesit ca administrarea zilnica de ibuprofen pentru 5 ani a crescut cu 50% riscul de cancer, in comparatie cu femeile care nu luau. In cadrul aceluiasi studiu a reiesit ca femeile care au consumat aspirina zilnic pentru minim 5 ani, aveau un risc cu 80% mai mare de a dezvolta cancer la san triplu negativ, decat femeile care nu consumau aspirina regulat.

– La fel ca paracetamolul, supradoza de ibuprofen intoxica ficatul crescand riscul de insuficienta hepatica si icter.

Aspirina

Desi este mai rar prescrisa impotriva racelii decat cele de mai sus, oamenii nu ezita sa ia aspirina cand sunt bolnavi sau cand simt orice alt tip de durere. Se pare ca oamenii au uitat ca atunci cand iau aspirina, au de a face cu un medicament si nu cu o bomboana. Iata ce ne arata studiile despre aspirina:

– Suprima capacitatea globulelor albe de a distruge microbii.

– Este asociata cu Sindromul Reye, in special la copii sub 21 de ani.

– Creste cu 27% riscul de a face ULCER, cel putin asa sustine un studiu facut la Wester Sydney University, facut pe 187 de pacienti care consumau intre 57 si 325 de miligrame de aspirina pentru cel putin o luna.

Antibioticele

Antibioticele sunt un real PERICOL pentru sanatate, iar inconstienta cu care sunt consumate de oameni este de-a dreptul uimitoare. Este interesant ca nici multi medici de familie nu au nicio rezerva in a prescrie antibiotice chiar si atunci cand NU este cazul. Va vine sa credeti sau nu, unii medici prescriu antibiotice preventiv, chiar daca la in acel moment nu exista infectie bacteriana puternica in organism care necesita antibiotice, ci e infectie cu virus. Daca am ajuns sa luam antibiotice pentru rosu in gat, mai avem putin si le luam direct cand suntem sanatosi, vezi Doamne, pentru a preveni imbolnavirea.

Totusi, in cazul in care mai sunt oameni care nu sunt constiente de pericolul antibioticelor, urmariti cateva din modurile in care afecteaza ele sanatatea:

– Dezechilibreaza flora intestinala, deoarece omoara bacteriile benefice(probiotice) din intestin si incurajeaza dezvoltarea florei patogene, din care face parte si ciuperca Candida Albicans. De la acest dezechilibru si de la infectia cu Candida, poate aparea o intreaga gama de afectiuni: de la intestin iritabil pana la CANCER. Mai multe despre acestea gasiti in articolul despre “Candidoza sau Sindromul Antibioticelor”

– Distrugerea sistemului imunitar, ca urmare a dezechilibrarii florei intestinale – care este de fapt pilonul de baza la imunitatii.

– Prin administrarea antibioticelor pentru cea mai mica infectie bacteriana (care nu necesita antibiotice insa zicem ca o prevenim sa nu se agraveze raceala) vom face ca bacteriile sa devina rezistente la antibiotice, iar urmatoarele imbolnaviri vor fi din ce in ce mai severe si chiar daca vom lua atunci antibiotic, ele nu vor mai avea niciun efect, deoarece bacteriile au dezvoltat rezistenta.

– Un studiu realizat pe 3 milioane de persoane in 2008 a demonstrat ca persoanele care iau de 2-5 ori pe an au un risc cu 27% mai mare de a face cancer, in timp ce persoanele care iau de mai mult de 6 ori pe an antibiotice au un risc cu 37% mai mare de a face cancer decat persoanele care nu iau antibiotice.

(Daca “cineva” imi recomanda sa ma indop preventiv de medicamente cand abia am febra 38 de la o raceala, ca sa nu urce mai tare… ii recomand si eu lui sa ia antibiotice inca de pe acuma – tot asa preventiv, ca nu cumva sa faca febra. Cam asta ar fi principiul ).

Asadar, probabil va intrebati…

Ce fac cand am febra ?

Dupa cum am mai spus, ferba este un mecanism natural de aparare al organismului care ne ajuta sa luptam impotriva invadatorilor. Ea este “prietena sanatatii noastre” si trebuie sa ne folosim de ea cat mai intelept cu putinta pentru a ne pastra o stare de sanatate cat mai buna.

Poate febra sa ne faca rau?

Orice s-ar intampla, NU trebuie sa uitam niciodata ca febra poate fi mortala, insa nu cand este sub 40. Doar cand infectia persista si febra trece peste pragul de 40, ea devine periculoasa si este necesar sa intervenim cu medicamente pentru a o scadea. INSA cand aceasta este sub 40(cum este in majoritatea cazurilor) ea este un mecanism natural de VINDECARE al organismului.

Totusi, ce TREBUIE sa facem cand avem febra?

In primul rand este absolut necesar ca febra sa fie foarte atent SUPRAVEGHEATA, deoarece cand urca peste 40 ea reprezinta un pericol pentru sanatate si este necesar sa se intervina cu medicatie.

Pana atunci insa avem la indemana o gramada de tratamente 100% naturale si fara efecte secundare, care ne ajuta sa facem fata cu brio racelii. Iata care sunt acestea:

Tot ce trebuie sa facem este sa ajutam organismul sa-si desfasoare cat mai bine procesele naturale de autovindecare, adica sa cream conditiile perfecte pentru ca sistemul imunitar sa lucreze eficient. Asadar principala arma pe care ne vom axa impotriva bolilor este sistemul imunitar.

I. Dieta – sau tratamentul prin alimentatie

“Medicamantul sa-ti fie hrana, si hrana sa-fi fie medicamentul” – spunea Hippocat – parintele medicinei – acum aproximativ 2500 de ani. Asadar, la fel ca pentru toate bolile, tratamentul racelii se porneste in primul rand de la DIETA.

  • a) Eliminarea zaharului din dieta …cel putin pe perioada bolii.

Principala problema in ceea ce priveste carbohidratii simplii (zahar, glucoza, fructoza, galactoza etc – noi le voi numi generic pe toate “zahar”), este ca suprima drastic activitatea sistemului imunitar:

– Scade cu 50% eficienta celulelor macrofage – cele responsabile pentru mecanismul de fagocitoza (procesul prin care globulele albe “manaca” organismele patogene – bacterii visursuri, sau fungi)

– Urca nivelul de insulina din sange, iar acest lucru inhiba secretia hormonului de crestere(GH) – care este strans legat de buna functionare a sistemului imunitar.

– Scade cu 40% capacitatea tuturor leucocitelor de a omori microbii.

– Hraneste organismele din daunatoare din intestin (flora de putrefactie) si in acelasi timp omoara “bacteriile bune”(probiotice), lucru care duce la scaderea imunitatii.

Zaharul dauneaza si persoanelor sanatatoase slabindu-le imunitatea, insa este cu atat mai daunator persoanelor deja bolnave. Astfel ca el nu ar trebui consuma in exces nici de cei sanatatosi, si cu atat mai putin de cei bolnavi.

Din aceste motive, pe perioada cat suntem bolnavi ar fi bine sa incercam sa reducem consumul de carbohidrati, insa mai ales cantitatea de carbohidrati simpli si cu index glicemic mare (zahar, glucoza, fructoza, dulciuri, prajituri, includiv mierea de albie), deoarece acestia se absorb mult prea repede si dezechilibreaza sistemul imunitar. Totusi pentru a ne asigura necesarul de carbohidrati pe perioada bolii putem consuma carbohidrati complexi, care se absorb lent si nu sunt dezechilibreaza sistemul imunitar(paine, legume, cereale, leguminoase etc).

Asadar, pe perioada racelii vom avea o dieta:

– Fara zahar, dulciuri, miere prajituri sau ciocolata.

– Fara sucuri (mai ales ca unele bauturi “racoritoare” contin 7 lingurite de zahar la 250ml)

– Fara exces de fructe dulci – contin fructoza si de aceea ar fi bine sa nu exageram cu ele in timpul racelii. Bineintele ca cele sarace in fructoza (cum e LAMAIA) sunt chiar recomandate.

  • b) Consumul de alimente bogate in vitamine si minerale

In lupta cu “invadatorii” organismul face o risipa de energie si nutrienti, in special de vitamina C. De aceea noi trebuie sa optam pentru o dieta cat mai bogata in vitamine si minerale.

1) Viamina C

In ceea ce priveste vitamina C, ea este esentiala deoarece sistemul imunitar are nevoie o cantitate mare de vitamina C pentru a functiona, si, asa cum am mai spus, celulele sistemului imunitar(leucocitele) au nevoie de 4 ori mai multa vitamina C decat o celula normala. Din acest motiv vitamina C este esentiala pe parcursul bolilor, iar cand spun vitamina C ma refer la cea din ALIMENTE si nu la cea din PASTILE.

Acid ascorbic vs Vitamina C

Suplimentele (pastilele) de vitamina C contin in general doar acid ascorbic, totusi pe eticheta scrie vitamina c.

Pe de alta parte, vitamina C provenita din alimente este formata din: Rutina, Bioflavonoide, Factorul K, Factorul J, Factorul P si Acid Ascorbic.

Asadar vitamina C din suplimente NU este aceeasi cu vitamina C din alimente (acest principiu e valabil si pentru alti nutrienti). Iata care sunt cele mai importante surse naturale de vitamina C:

Aliment – mg Vit C/100g

Macesele – 1500

Catina – 670

Ardeiul iute – 250

Ardeiul verde – 200

Coacazele -200

Broccoli – 90

Varza – 80

Lamaia – 60

(Necesarul zilnic de vitamina C pentru un om sanatos este de 60 mg)

  • 2) Zincul

Alaturi de vitamina C, zincul este in esential pentru buna functionare a sistemului imunitar si are de asemena si proprietati antioxidante. Daca vitamina C este denumita metaforic “vitamina imunitatii” , zincul poate fi considerat “minerala imunitatii“ . Zincul joaca un rol important atat pentru prevenirea infectiilor la oamenii sanatosi (prin mentinerea imunitatii puternice), dar este cu atat mai important in timpul febrei cand sitemul imunitar este suprasolicitat. Totusi supradoza de zinc, care apare cand se administreaza doze de peste 150mg pana la 450 mg zinc, poate fi periculoasa pentru sanatate, motiv pentru care este indicat sa ne axam pe sursele naturale de zinc in defavoarea celor artificiale, adica sa ne axam pe ALIMENTELE bogate in zinc mai degraba decat pe suplimente. Mai mult decat atat, sursele de naturale de zinc au o biodisponibilitate mai mare decat zincul din suplimente – adica este absorbit mai bine si organismul se poate folosi mai eficient de el ( la fel se intampla cu majoritatea nutrientilor proveniti din surse naturale, in comparatie cu cei proveniti din suplimente).

(Necesarul zilnic de zinc pentru un om sanatos este de 15 mg)

* Alimente bogate in antioxidanti

Pe langa alimente care contin vitamina C si zinc, ar fi bine sa consumam alimente bogate in ceilalti ANTIOXIDANTI ( ex. Vitamina A, Vitamina E, Co. Q10, Luteina, Licopen, Seleniu, Cisteina, Zinc etc.) – substante care apara organismul impotriva radicalilor liberi si sustin activitatea sistemului imunitar.

In ceea ce priveste asimilarea necesarului de antioxidantii, cea mai buna alegere o reprezinta salata de legume.

Asadar alimentatia pe timp de raceala ar fi bine zilnic cel putin o salata de legume (minumim 5 sortimente de legume), fiind o sursa excelenta de antioxidanti – care ne vor intari sistemul imunitar pe perioada bolii. Desi antioxidantii se gasesc si in fructe, ar fi bine sa nu exageram cu ele, ci sa optam pentru antioxidantii din legume, deoarece excesul de fructoza nu este benefic pe timp de boala.

c) Consumul de apa – cel putin 2 litri pe zi.

In timpul luptei cu infectiile corpul transpira mult si pierde multa apa, riscand sa se desihrateze.

Pe langa asta, persoanele care au febra nu mai percep atat de bine senzatia de sete. De aceea trebuie sa consumam suficienta apa chiar daca nu resimtim foarte tare senzatia de sete.

Atentie: Se consuma minimum 2 litri APA, si nu 2 litri de LICHIDE, deoarece si bauturile ”racoritoare” si “vodca” sunt lichide, insa ele nu ne vor ajuta sa ne sa ne vindecam.

  • d) Folosirea alimentelor si plantelor cu efecte antimicrobiene

* Usturoiul si Ceapa:

Usturoiul este considerat de catre unii specialisti ca fiind “Regele Alimentelor”, din cauza efectelor vindecatoare miraculoase pe care le are.

Substanta activa numita ALICINA (care se gaseste in special in usturoi, dar si in ceapa) are un efect antibacterian, antiviral, antiparazitar si antifungic natural, ajutand organismul in lupta cu “invadatorii”, fara a avea efecte daunatoare (cum au antibioticele sau alte medicamente de sinteza). Pe langa acestea, usturoiul si ceapa au si alte efecte benefice printre care: scaderea colesterolului “rau”(LDL), scaderea hipertensiunii, subtierea sangelui, si nu in ulltimul rand au efect antioxidant (protejeaza impotriva radicalilor liberi).

Atentie: aici vorbim de usturoiul consumat crud si nu de usturoiul din capsule.

* Propolisul:

La fel ca usturoiul este un antibiotic si antiviral natural. Pe langa acestea, porpolisul intareste sistemul imunitar prin stimularea producerii de globule albe. Mai mult decat atat, studiile arata ca propolisul are efect antiinflamator, antialergic, si nu in ultimul rand, efect antitumoral (anticancer) provocand moartea celulelor canceroase fara a le afecta pe cele sanatoase.

* Echinaceea

Intareste sistemul imunitar prin:

– stimularea fagocitozei (procesul prin care fagocitele “manaca” organismele straine care au invadat corpul)

– cresterea eficientei limfocitelor in lupta cu organismele patogene

– cresterea numarului de celule T (sau limfocite T)

– si nu in ultimul rand, creste cantitatea de interferon, interleucina, immunoglobulina si alte substante care participa la buna functionare a sistemului imunitar.

Alte plante eficiente impotriva racelii, care se pot administra sub forma de ticturi sau ceauri:

* Musetelul

* Mugurii de pin

* Cimbrul

* Ghimbirul

* Sovarful (aka. oregano) etc.

Atentie: desi alimentatia reprezinta componenta principala a vindecarii, nu trebuie sa ne fortam sa mancam decat atunci cand simtim nevoia, deoarece organismul este oricum slabit, iar indoparea fortata cu mancare nu face decat sa inrautateasca situatia.

II. Tratamentul non-alimentar

  • a) Somnul si odihna

Este esential pe timpul racelii sa ne odihnim pentru a crea conditiile perfecte organismului in lupta cu organismlele invadatoare.

Mai mult decat atat somnul reprezinta un mecanism natural de autovindecare al organismului.

In timpul somnului celulele stricate inlocuite iar neuronii afectati trec printr-un proces de reparatie. Mai mult decat atat, un somn odihnitor asigura buna functionare a sistemului imunitar. Pe de alta parte lipsa somnului are efecte devastatoare asupra sistemului imunitar si respectiv asupra sanatatii generale atat la oamenii sanatosi, si cu atat mai mult la cei bolnavi.

Este important ca locul unde ne odihnim sa fie bine incalzit astfel incat corpul sa nu piarda multa caldura – pentru ca activitatea sistemului imunitar sa se desfasoare cat mai eficient.

  • b) Expectorarea mucusului

Cu totii stim ca atunci cand suntem bolnavi apare un exces de mucus la nivelul nasului si gatului, lucruu care nu demonstreaza altceva decat sa sistemul nostru imunitar functioneaza foarte bine.

De ce se formeaza un exces de mucus cand suntem bolnavi?

Din doua motive simple:

1. Pentru a elimina organimele patogene si germenii ajunsi la nivelul foselor nazale sau la nivelul laringelui. Astfel prin eliminarea de mucus corpul practic scapa de diferite organisme patogene si de alte substante straine ajunse la nivelul foselor nazale – acesta este de asemenea un proces natural de autocuratire pe care n-ar trebui sa-l impiedicam cu diferite medicamente si picuri.

2. Pentru ca atunci cand sistemul imunitar se lupta cu organismele invadatoare, creste secretia de mucus in intreg organismul, deoarece imunitatea functioneaza mai bine in acest fel. Asadar cresterea secretiei de mucus de la nivelul nasului este si o dovada ca sistemul imunitar este pus pe treaba.

Pe langa acestea se poate intampla sa ne curga nasul cand nu suntem bolnavi, aceasta se intampla fie din cauza alergiilor, fie din cauza ca anumiti germeni au intrat in fosele nazale si e nevoie sa fie eliminati sau pur si simplu din cauza frigului, deoarece frigul inhiba activitatea anumitor celule de la nivelul nasului care are drept urmare eliminarea de mucus pana in momentul in care intram din nou la caldura.

Este ciudat cum toti oamenii se enerveaza si incearca sa-si opreasca curgerea nasului prin diferite picaturi, in conditiile in care aceste este un mecanism natural de curatare a organismului – pe care nu ar trebui sub nicio forma sa-l suprimam.

Ce trebuie totusi sa facem?

Se ne suflam nasul ori de cate ori este infundat pentru a ajuta eliminarea diferitelor bacterii de la nivelul nasului si sa scuipam mucusul pe care-l expectoram cand tusim – in niciun caz NU trebuie sa-l inghitim. In acest fel, procesele de detoxifiere de la nivelul nasului si gatului se vor desfasura natural si armonios.

  • c) Stabililizarea nivelului de Vitamina D din corp

Vitamina D este un stimulent foarte puternic al sistemului imunitar, fiind implicata in producerea a 200 de tipuri de peptide antimicrobiene (componete ale sistemului imunitar care au rolul de a lupta cu infectiile) – e si motivul pentru care ne imbolnavim mai rar vara.

De unde luam Vitamina D?

Avem 2 surse principale:

1. Din expunerea la soare. Vitamina D se formeaza la nivelul pielii prin expunerea la soare pentru 15-20 de minute, insa inceteaza indata ce pielea se inroseste(se arde). De aceea este indicata expunerea scurta la soare(cel putin a mainilor si picioarelor) atunci cand avem probleme cu raceala, insa trebuie avut grija ca nu cumva pielea sa se arda.

2. Daca este iarna si nu avem parte de soare, cea mai buna sursa de vitamina D este PESTELE (in special tonul si somonul, dar si alte specii). Din acest motiv ar fi indicat sa consumam si putin peste pe perioada cand suntem raciti pentru a stimula activitatea sistemului imunitar.

Atentie: Suplimentele de vitamina D administrate in exces face mai mult rau decat bine, motiv pentru care ar fi bine sa nu se consume decat, daca ne supraveghem atent nivelul de vitamina D din organism (prin analize) – pentru ca nu cumva sa ajunge la supradozaj.

  • d) OPTIONAL: “Leacurile babesti”

Cu totii stim ca atunci cand ne imbolnaveam la tara, bunica avea mereu cate un leac miraculos prin care ne vindecam de raceala, fara sa fi pus in gura vre-un medicament artificial. Chiar daca multe dintre ele s-au pierdut de-a lungul timpului, inca mai exista o multime de leacuripopulare impotriva racelii.

Asadar sa recapitulam:

Pe perioada racelii…

1. Eliminam total zaharurile simple din dieta (zahar, dulciuri, sucuri).

2. Consumam salate si alte alimente bogate in vitamine si minerale (in special vitamina C si zinc).

3. Consumam alimente si plante antibacteriene: usuroi, ceapa, propolis, echinaceea, musetel cimbru etc..

4. Ne asiguram odihna necesara.

5. Eliminam acumularile de mucus din nas si gat.

6. Ne asiguram necesarul de Vitamina D.

Resurse:

https://www.lef.org/magazine/mag2007/dec2007_report_acetaminophen_01.htm

https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2004/08/04/acetaminophen-toxicity.aspx

https://www.webmd.com/hypertension-high-blood-pressure/news/20021028/acetaminophenlinked-to-hypertension

https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2006/01/07/the-mythical-benefit-of-aspirinleads-to-ulcers.aspx

https://www.essortment.com/aspirin-can-cause-reyes-syndrome-62860.html

https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2003/06/18/antibiotics-bacteria.aspx

https://www.drlwilson.com/articles/antibiotics.htm

https://www.healingdaily.com/detoxification-diet/echinacea.htm

https://www.whfoods.com/

https://articles.mercola.com/sites/articles/archive/2005/06/16/pain-killers.aspx

https://www.foaia.hu/arhiva/anul-2007/2007-3/10.pdf

https://en.wikipedia.org/wiki/Antibiotic_resistance

https://www.nutritional-supplements-health-guide.com/zinc-side-effects.html

Ce se transmite in laptele matern

Ce ar trebui sa stii despre laptele de mama?

• Ii creeaza copilului o buna rezistenta la infectii pe termen lung, in final o buna imunitate;
• Este perfect constituit pentru varsta lui incepand de la prima zi;
• In prima zi este colostrul care este un lapte extrem de concentrat, cantitate mica, dar perfect adaptat nevoilor nutritive ale bebelusului si capacitatii stomacului acestuia (capacitatea stomacului se mareste de la o zi la alta);
• In timp, compozitia laptelui se schimba dupa nevoile si varsta bebelusului;
• Laptele de mama este usor de digerat;
• Stimuleaza construirea unei relatii apropiate si ocrotitoare dintre mama si copil;
• Alaptarea reduce riscul sangerarilor de dupa nastere la mama, ajuta la revenirea uterului la dimensiunile normale;

Si atunci, ce ar trebui sa mananc?
Trebuie sa mananci sanatos, exact cum ai mancat si pe perioada sarcinii: fructe, legume, proteine, lactate, fiindca ai nevoie de o alimentatie de calitate.

Dar fructele nu produc fermentatie?

Aceste mituri au existat mult timp in cultura romaneasca, considerandu-se ca anumite alimente pot trece in lapte.
S-a pus intrebarea:  cum se poate face acest lucru?

Laptele se formeaza la nivelul sanului, extragand lichidele de la nivelul vaselor de sange, apoi, sub influenta unui hormon, prolactina, ,,fabricuta de lapte” aflata la nivelul acinilor, produce,, instant” laptele necesar bebelusului tau.
Nu luam substantele nutritive din stomacul mamei!
Substantele trec in circulatia sanguina, iar aceasta le transporta la nivelul sanului.
Fermentii sunt produsi specifici care raman numai la nivelul stomacului!

Ce transmitem noi de fapt prin ,,lapte”?
Transmitem starea mamei.
Daca o mama are un disconfort legat de alimentele consumate, va transmite STAREA bebelusului sau.
O mama linistita,ponderata cu o atitudine pozitiva, impacata cu sine, va avea un bebelus linistit.

Articol realizat de Liliana Tudose pe

nasterenaturala.com

Congelarea

Era o adevarata provocare sa gatesc zilnic pentru strumfi. Nu asta ar fi problema, dar mereu trebuie „lucrat” cu jumatati sau sferturi: 1/2 morcov, 1/3 cartof si asa mai departe. Trebuie sa existe o metoda mai practica, care sa imi permita gatitul pentru 2-3 zile, dar in acelasi timp mancarea sa fie gustoasa si lipsita de bacterii. In prima luna de la inceputul diversificarii, m-am ferit de pastratul de pe o zi pe alta, chiar si in frigider, pentru ca auzisem ca nu este sanatos. Total neadevarat. Congelatul nu distruge nutrientii, prepararea termica o face. Si nu este nici o problema daca intr-o zi pregatesti o cantitate cat pentru 2 portii, iar pe una o pui la frigider intr-un recipient acoperit. Secretul este sa nu ii dai sa manance, si apoi ce a ramas sa depozitezi. Ceea ce se pastreaza de pe o zi pe alta nu trebuie sa ajunga in contact cu saliva.


Cateva reguli de baza de urmat, care va face mult mai usor congelarea:

1. Se spala bine alimentele si tava pentru cuburile de gheata.

2. Se prepara alimentele (la abur; exemplu morcov, fasole verde, sfecla, inabusire, sau coacere; exemplu: cartof dulce) si se lasa sa se raceasca la temperatura camerei.

3. Se paseaza.

4. Piureul se pune cu lingurita in formele pentru cuburile de gheata.

5. Tava se acopera cu o folie de plastic si se baga in congelator.

6. Dupa cateva ore, se intoarce tava si se pune sub jet de apa rece, pentru a usura scoaterea mancarii. Cuburile se scutura direct in pungile de congelator.

7. Se noteaza pe fiecare punga data prepararii apoi se baga la congelator.

8. Mancarea astfel congelata se poate pastra pana la 3 luni.

9. Se iau cate cuburi se doresc din congelator cu cateva ore inainte de masa şi se pun in frigider sa se dezghete, sau se pot lasa la temperatura camerei.

10. Niciodata nu se recongeleaza masa care a fost deja congelata.

11. Intotdeauna decongelarea se face in recipiente cu capac.

Se pot pastra si alimentele maruntite, nu doar piureurile. Cand am ajuns la etapa maruntit, am continuat cu congelarea. Pur si simplu cubuletele de legume si carne din mancare, le puneam intr-un recipient cu capac  (eu am folosit gama Via Avent recipient pentru laptele matern) si le pastram 24 ore in frigider sau maxim 3 luni in congelator.

Acelasi lucru se poate face si cu laptele matern. Cand este in exces, se foloseste o pompa de san si se stocheaza in recipiente speciale, 24 ore in frigider, sau maxim 3 luni la congelator.

Graficul alimentelor

Acest grafic este pur si simplu orientativ. Sunt medici care recomanda sfecla rosie inainte de 8 luni, altii care o recomanda dupa 10 luni, spre exemplu. Am auzit foarte multe diferente. La noi se ofera spanac la 6-7 luni, dar se pare ca in SUA, se recomanda dupa 10 luni. In Occident, se pune mare pret pe avocado, cartof dulce. In schimb la noi nu se prea folosesc, cel putin, nu am auzit pe nimeni din cunoscuti sa fi dat cartof dulce.

Extrem de controversate sunt citricele. Am gasit mai multe surse, unde introducerea acestora se face undeva dupa 10 luni. Cu toate acestea am auzit de suc de portocale la 3 luni! Personal, mi se pare mult prea devreme. E cunoscut faptul ca citricele irita stomacul. Intr-adevar, sunt bogate in vitamina C, dar, multe alte legume si fructe o contin.

Daca unul din parinti stie ca este alergic la vreun aliment, mi se pare de bun simt, ca acesta sa fie introdus in alimentatia bebelusului cat mai tarziu, pentru a intarzia aparitia alergiilor. Dar, asta nu inseamna ca nu pot da nici un fruct cu seminte mici, gen kiwi, daca nu exista istoric de alergii.

Alta nelamurite este legata de malai. Am auzit mamici care au dat mamaliguta cu branzica calcica si iaur inainte de 8 luni, dar porumbul se da dupa 12 luni, malaiul e produs din porumb, iata si nedumerirea!

 


 

 

 

 

 

 

 

FRUCTE

Avocado (4- 6 luni)
Banana (4-6 luni)
Mar (4-6 luni)
Para (4-6 luni)
Caisa (6-8 luni)
Dovleac (6-8 luni)
Mango (6-8 luni)
Nectarina (6-8 luni)
Piersica (6-8 luni)
Pruna (6-8 luni)
Afine (8-10 luni)
Cirese (8-10 luni)
Coacaze (8-10 luni)
Kiwi ( 8-10 luni)
Nuca cocos (8-10 luni)
Papaya ( 8-10 luni)
Pepene galben  (8-10 luni)      
Smochine (8-10 luni)
Struguri (8-10 luni)
Capsuni (10-12 luni)
Citrice (10-12 luni)

 LEGUME

Cartof dulce (4-6 luni)
Fasole verde (4- 6 luni)
Morcov (4-6 luni)
Pastarnac (4-6 luni)
Conopida (6-8 luni)
Gulie (6-8 luni)
Mazare (6-8 luni)
Sfecla rosie (6-8 luni)
Zucchini (6-8 luni)
Ardei (8-10 luni)
Broccoli (8-10 luni)
Cartof (8-10 luni)
Castravete (8-10)
Ceapa (8-10 luni)
Praz (8-10 luni)
Sparanghel (8-10 luni)
Spanac (8-10 luni)
Fasole uscata/linte ( 10-12 luni)
Porumb (10-12 luni)
Rosii (10-12 luni)
Vinete (10-12 luni)

 

  

 

 


 

  

 


 



 

 

 

 

  CARNE & PROTEINE         

Curcan (6-8 luni)
Galbenus (6-8 luni)
Porumbel (6-8 luni)
Pui (6-8 luni)
Tofu (6-8 luni)
Miel (8-10 luni)
Porc (8-10 luni)
Vita (8-10 luni)
Peste (10-12 luni)

 

LACTATE              

Branza de vaci (6-8 luni)
Iaurt (6-8 luni)
Branza (8-10 luni)
Lapte de vaca (12 luni)      

 

   CEREALE

    Orez (6-8 luni)
    Orz (6-8 luni)
    Ovaz (6-8 luni)
    Hrisca (8-10 luni)
    In (8-10 luni)
    Mei (8-10 luni)
    Quinoa (8-10 luni)
    Faina de grau (12 luni)

 

 

    cos  

 

Evolutia in primul an pe saptamani

Nou nascut:
   saptamana 1:
Nou nascutul va sta pentru o perioada de timp chircit si asta deoarece si-a petrecut multe luni ghemuit in burtica. Pana va atinge varsta de 6 luni, incetul cu incetul va  renunta la pozitiile atat de incomode pentru adulti.
    saptamana 2:
Vederea copilului este destul de neclara. Bebelusii se nasc miopi si pot vedea lucrurile cel mai bine atunci cand acestea sunt aproximativ la 15- 30 cm distanta, fix distanta intre el si fata ta atunci cand alaptezi. Bebeii nu se uita drept in ochi de la inceput. Ei au tendinta de a se uite la sprancene, linia parului, sau gura in miscare. Studiile arata ca nou-nascutii prefera chipurile umane in favoarea altor forme sau colori.
    saptamana 3:
Este nevoie de timp pentru a se adapta diverselor sunete, obiecte si senzatii din afara corpului. Inca nu este timpul pentru a vedea personalitatea copilului, acesta isi  ocupa timpul dormind, stand linistit dar are si momente de vigilenta activa. Singura modalitate de a comunica este plansul, dar parintele are la indemana atingerea si vocea pentru a linisti bebelusul. Din acest moment poate recunoaste vocea mamei (pana acum o recunostea dupa miros)
  saptamana 4:
Bebelusii iubesc si simt nevoia sa suga mereu. Este perioada cand se introduce suzeta, asta in cazul in care copilul nu si-a descoperit din intamplare degetele.

Luna I:
    saptamana 1: Copilul incepe sa scoata diverse murmure si zumzete. Unii bebelusi chiar pot rade. Atunci cand „vorbesc” e bine sa le raspunzi si sa stai fata in fata cu el. Va adora lucrul acesta. Chiar daca ai lucruri de facut in alta camera, continua sa vorbesti cu el. Si schimba tonul, poveste orice, chiar descrie actiunile pe care le faci.
    saptamana 2:  Zambetul este universal. Primul zambet se va petrece in aceasta perioada. Pregateste-te pentru a fi recompensat(a) pentru toate noptile nedormite, cu un zambet stirb si inocent.
    saptamana 3: Bebelusul este treaz mai mult timp in timpul zilei si puteti asculta impreuna muzica. Nu trebuie sa fie neaparat melodii pentru copii. Studii arata ca muzica lui Mozard sau Bach au influente pozitive asupra dezvoltarii psihice ale copiilor. Trebuie doar sa urmaresti reactiile copilului: da din picioare, din maini sau scoate sunete.
   saptamana 4: Creierul bebelusului se extinde in marime si complexitate. Acesta va creste cu aproximativ 5 centimetri in cursul primelor trei luni. Poti observa perioade scurte de timp, cand copilul este linistit si in alerta. Acesta este momentul potrivit pentru invatare. Utilizeaza aceste intervale pentru a vorbi cu el, a canta, a descrie  imaginile de pe pereti. Nu poate raspunde, dar cu siguranta inregistreaza si invata. Noi texturi, atinse cu mainile si diverse sunete sunt toate oportunitati de invatare. Chiar si momentul baitei poate devini un laborator de intelegere a lumii din jurul lui.

Luna II:
    saptamana 1: Copilul poate face diferenta dintre vocile familiare si alte sunete si devine un ascultator mai bun. O conversatie (monolog) poate ajuta copilul sa-si  dezvolte simtul sau de orientare. El poate urmari gura in timp ce ii vorbesti, fascinat de modul in care se misca. Vei fi uimit(a) de capacitatea sa de a comunica, cu un repertoriu tot mai mare de sunete, zambete si strigate unice pentru a-si exprima nevoile sale diferite.
    saptamana 2:
Daca bebelusul doarme toata noaptea (cinci sau sase ore neintrerupt), esti unul dintre putinii norocosi. Cel mai adesea copii de 10 saptamani se trezesc des. In acest stadiu, copii ar trebui sa aibe perioade mai lungi de veghe, in decursul a 24 ore ar trebui sa aiba 2-4 perioade de somn lung si undeva la 10 ore de stare activa. O observatie interesant: daca copilul este o bufnita de noapte sau o ciocarlia matinala, are un somn lung, sau din contra doarme in reprize, cu acest model va ramane, probabil, pe tot parcursul copilariei.
    saptamana 3:
Incepe sa isi coordoneze mai bine miscarile. Are miscari sacadate din manute si face bicicleta din picioare, mai ales cand i se vorbeste. Aceste „exercitii” ajuta bebelusul sa isi consolideze tonusul muscular. Daca e pus pe burta, va incerca sa se impinga in picioare, un prim pas catre tarare si apoi mersul de-a busilea.
    saptamana 4: Ii poti citi povesti, astfel, isi dezvolta simtul auditiv. Variaza tonul vocii, pune accente, canta si asteapta reactii din partea piticului. Daca isi pierde interesul fa altceva, si da-i timp sa se odihneasca.

Luna III:
    saptamana 1: Bebelusul este capabil sa te recunoasca inca de cand are cateva zile, dar abia acum este capabil sa arate acest lucru. La aceasta varsta, aproximativ jumatate din bebei sunt exaltati la recunoasterea parintilor. Va continua sa rada si sa palavrageasca pe limba lui cu strainii, dar va prefera compania cunoscutilor. El se linisteste si zambeste cand il privesti sau il iei in brate. Poate gasi mirosul hainelor tale linistitor.
   saptamana 2: Bebelul adora sa fie atins. De fapt pipaitul tuturor obiectelor este o parte critica in cresterea si dezvoltarea acestuia. Prin atingere, mama il poate linisti cand e agitat sau iritat. Pune-i la dispozitie diferite texturi, dar ai grija cand le baga in gura.
    saptamana 3: Bebelul devine din ce in ce mai constient de mediul inconjurator. Analizeaza totul cu mare curiozitate, chiar si propria imagine din oglinda. De fapt acesta este un bun joc. Stai cu bebelusul in fata oglinzii si lasa-l sa se atinga. Abia pe la vasta de 2 ani isi va da seama ca ceea ce vede este propria persoana, dar, in acest stadiu este foarte amuzant pentru el.
   saptamana 4: Cand sta pe burta, mai mult ca sigur se propteste in maini si isi ridica truchiul. Aceasta miscare il ajuta sa isi dezvolte musculatura si ii da un nou unghi de a privi lumea. Vei fi chiar uluit(a) cand se va roti pentru prima data de pe spate pe burta. Invers, probabil peste 2-3 saptamani. Incurajeaza eforturile lui de rostogolire cu un zambet.

Luna IV:
    saptamana 1: Cercetatorii cred ca bebelusul poate intelege, acum, toate sunetele de baza care alcatuiesc limba sa materna. Intre aceasta data si 6 luni, el va dezvolta capacitatea de a scoate unele dintre aceste sunete, pe care le-ai tot asteptat, „mama” si „tata”. Expertii in dezvoltarea copilului spun ca este prea devreme pentru copil sa conecteze aceste sunete cu tine. Poti incuraja incercarile copilului de comunicare cu intermediul oglinzii sau prin imitarea sunetelor care le scoate. Reactionand la sunetele pe care le face bebelusul, il ajuta sa invete  importanta limbii si a intelege mai bine cauza si efectul. Este de asemenea benefic pentru cresterea stimei de sine. El va incepe sa realizeze ca, ceea ce spune, genereaza diverse reactii.
   saptamana 2: La aceasta varsta se poate juca cu manutele si propriile picioruse pentru minute bune fara sa se plictiseasa. De altfel, le place orice lucru care se tot  repeta. S-ar putea sa fi uimit(a) cand vei vedea ghemotocul cum se amuza si se joaca singurel in patut, el care pana acum nu statea fara tine in camera.
   saptamana 3: Chiar daca plansul este modul bebelusului de comunicare, in aceasta perioada incepe sa dezvolte simtul umorului. El zambeste sau rade zgomotos la surprize placute, cum ar fi, fata ta care iese de sub patura. Incurajeaza-l sa rade imitand zgomotele de animale, sau facand diverse fete amuzante. Copilul le va adora!
    saptamana 4: O rutina bine stabilita ar putea ajuta bebelul sa adoarma mai usor. Este o idee foarta buna sa se stabileasca un ritual zilnic: facut baita, imbracat in  pijama, hranit, citit sau cantat si apoi pus in patut. Aceste activitati pot fi facute de ambii parinti.

Luna V:
    saptamana 1:
Bebelusul, desi este capabil de exprimarea emotiilor, el poate arata doar daca este fericit, sau suparat, capacitatea sa de a arata dragoste sau simtul umorului sunt in curs de dezvoltare. Pe masura ce creste, copilul poate plange cand parasiti camera, sau se entuziasmeaza cand reveniti. Va rade si se va amuza cand faceti diverse  giumbuslucuri si poate chiar va incerca sa te faca si el sa razi.
   saptamana 2: Copilul da semne ca se dezvolta emotional: apare anxietatea de straini. Devene suparat si chiar plange cand un strain se apropie sau il ia in brate. Tine minte acest lucru atunci cand esti in jurul unor oameni pe care nu ii stie, si incearca sa nu te jenezi atunci cand va plange in bratele altcuiva – trebuie sa o iei inapoi la tine in brate si sa il calmezi. Spune- le prietenilor si familiei sa abordeze micutul cu miscari lente si domoale.
    saptamana 3: Copilul isi perfectioneaza apucatul obiectelor mai mici si urmareste cu mare entuziasm obiectele in miscare. In acest moment, este capabil sa recunoasca un obiect dupa ce a vazut doar o parte din el – cum ar fi jucaria lui preferata care este ascunsa sub o patura. Aceasta este baza jocului de-a v-ati ascunselea care il va amuza in lunile urmatoare.
    saptamana 4: Copilul vede si aude lumea aproape la fel de bine ca si tine. Abilitatile lui de comunicare se extind rapid, dupa cum reiese din gonganelile lui. Sunetele emise pot arata atitudinea sa sau raspunsul la unele actiuni – cum ar fi fericirea, dorinta, satisfactia rezolvarii unei situatii necunoscute. La aceasta varsta, aproximativ jumatate din copii murmura, repetand o silaba – cum ar fi ba, ma, ga, ca sau alte combinatii consoana-vocala.  Curand va adauga in repertoriu alte sunete din ce in ce mai complexe. Poti incuraja copilul sa comunice, raspunzandu-i sunetelor emise, sau povestind cum face fiecare animal ( gen capra face beee, vaca face muuu). Sau, atunci cand auzi o silaba pe care nu o poti identifica, sa raspunzi cu entuziasm cu ceva de genul, „Da, este o masina. Vezi ce stralucitoare si rosie este vopseaua de pe ea?!” Bebelusul tau va aprecia conversatia.

Luna VI:
    saptamana 1: Pe masura ce copilul devine tot mai activ, va aprecia haine confortabile. Opteaza pentru materiale moi, care nu-l jeneaza cand se misca. Evita hainele care au cusaturi aspre, nasturi sau funde.
    saptamana 2: Copilul poate favoriza pentru o perioada scurta de timp o mana, pentru ca apoi sa-si schimbe preferintele. Dar nu poti spune cu adevarat daca este un dreptaci sau stangaci decat, abia pe la 2-3 ani. Nu incerca sa influentezi preferintele bebelusului, determinate inca inainte de nastere. Fortand un copil sa foloseasca o anumita mana poate conduce la probleme de  coordonare mana-ochi, sau dexteritate.
    saptamana 3: Curand copilul iti va da de stire ca este pregatit sa se hraneasca singur. Va apuca bucati de mancare sau apuca cu stangacie lingurita si o duce la  gura. Incurajeaza-i aceasta initiativa. Pune  bucati de fructe sau legume pe masuta scaunului si lasa-l pe el sa decida de care vrea. Pentru a reduce riscul de sufocare, copilul trebuie sa manance totdeauna in pozitie verticala, in scaun de masa, mai degraba decat asezat intr-un scaun de masina sau carucior. Bebelusul poate avea un apetit bun, dar nu prea multi dinti, asa ca incepe cu alimente pe care le poate dizolva usor in gura.
    saptamana 4: La aceasta varsta, copiii sunt atrase de plusuri mici sau mari. Ar putea deveni chiar obiectul bebelusului tau preferat de securitate. Daca este asa, va va insoti peste tot.  Nu trebuie sa te  ingrijorezi: un „preferat”, ca aceasta poate fi un semn de independenta, in curs de dezvoltare, ca micutul tau invata sa se desparta de tine si, incet dar sigur devine mai independent. Un mod de a spune daca copilul are o jucarie preferata sau doua este de a incerca sa-l iei. Vei auzi un protest zgomotos atunci cand iei ceva copilului.

Luna VII:
    saptamana 1: Copilul a inceput deja sa se hraneasca cu alimente degetel, desi acest lucru se poate intampla si la 10 luni. Incearca sa ii dai lichide cu o cana cu cioc si doua manere. Daca devine frustrat ca nu poate obtine mai mult lichid, scoate supapa din capac. Daca are probleme imaginind cum sa suga prin cioc, ia capacul si lasa-l sa bea direct din ceasca.
    saptamana 2: Este posibil sa fi spus deja copilul ca telefonul sau telecomanda nu este o jucarie, sau ca parul tau de pe cap nu este pentru tragere. La aceasta varsta, copilul poate incepe testarea autoritatii tale prin refuzul de a urma instructiunile. Nu inseamna ca este neascultator ci, doar curios. Tine minte ca pur si simplu nu retine ceea ce i-ai spus pentru mult timp. Cea mai buna tactica este de a folosi un simplu „nu” si apoi distrage-i atentia.
    saptamana 3: Eruptia dentara apare cel mai devreme la 3 luni si cel mai tarziu la 12 luni, dar majoritatea bebelusilor au primii dintisori intre 4-7 luni. Nu te alarma daca bebelul are decalaje intre coltisorii albiciosi. Dintii, de multe ori, vin prin gingii in unghiuri ciudate, iar spatiile dispar de obicei la varsta de 3 ani, dupa ce toti cei 20 de dinti de lapte au aparut.
    saptamana 4: Emotiile copilului devin tot mai evidente. In urmatoarele luni, va invata sa evalueze si sa imite stari de spirit si si-ar putea arata primele semne de empatie. De exemplu, daca aude pe cineva plangand, poate incepe si el sa planga.  De-a lungul mai multe luni (si ani) de acu inainte, bebelul va copia, probabil, modul in care vede cum tratezi tu oamenii.

Luna VIII:
    saptamana 1: Este perioada cazaturilor si a loviturilor. Acestea sunt parte inevitabila a copilariei, si, desi inima ta se frange in doua, la fiecare cazatura, incearca sa vezi partea buna a lucrurilor: bebelul tau descopera imprejurimile si limitele sale. Lasa-l sa invete, nu il proteja mult prea mult. Cu toate acestea, incearca sa elimini pericolele si sa ai o casa sigura pentru micul aventurier.
    saptamana 2: Bebelusul analizeaza obiectele agitandu-le, lovindu-le, aruncandu-le. Devine constient de faptul ca poti face multe lucruri cu obiectele, prin urmare un centru de activitati cu diverse lucruri in el il va fascina. Peste cateva luni, va folosi obiectele pentru scopurile acestora: se va peria cu pieptanul, va bea din ceasca, va ganguri la telefon.
    saptamana 3: Desi bebelusul vede foarte bine la distanta scurta, totusi poate ochi o jucarie in coltul celalalt al camerei. Si nu va ezita sa se tarasca pana la ea. Ochii lui sunt, de asemenea, probabil, aproape de culoarea lor finala, desi este posibil sa vezi schimbari subtile mai tarziu.
   saptamana 4: Imediat ce bebelul a inceput sa mearga in picioare, apare intrebarea daca este necesara incaltamintea? Expertii considera ca atata timp cat se plimba in casa nu este necesara. Este firesc sa paseasca impiedicat, sau sa aibe laba piciorului intoarsa. Mersul descult poate ajuta la intarirea muschilor si ligamentelor si simtind textura a ceea ce este sub picioare, il poate ajuta sa isi gaseasca echilibrul.

Luna IX:
    saptamana 1: Datorita anxietatii de separare, aceasta poate fi o perioada grea pentru bebelus, sa stea departe de mama. S-ar putea chiar sa fie greu de calatorit cu acesta: este obisnuit cu imprejurimile si chipurile familiale, si ii place previzibilitatea. Drumul poate perturba simtul sau de securitate si rutina, mai ales cand viziteaza un nou loc sau o multime de oameni straini. La aceasta varsta nu percepe conceptul de calatorie, dar va sesiza schimbarea mediului. In calatorii e bine sa iei jucarii care ii sunt familiare.
    saptamana 2: Incepand cu aceasta saptamana, bebelul va incepe sa-si aminteasca mai multe informatii specifice, cum ar fi locul unde se gasesc jucariile in casa. Este posibil, de asemenea, sa emite actiuni pe care le-a vazut cu o saptamana in urma. Aceste competente indica faptul ca au abilitatea de a-si aminti unele detalii ale  experientelor pe o perioada scurta de timp – desi inca nu-si aminteste de cele mai multe experientele lui. Memoria constienta a evenimentelor pe termen lung se va dezvolta abia in jurul varstei de 2-3 ani.
   saptamana 3: Potopul de cuvinte pe care le-a auzit copilul inca de la nastere vor incepe sa lucreze in mod magic, cu toate ca intelegerea lor surclaseaza cu mult  capacitatea de a le utiliza. Gangureala incepe sa semene a cuvinte reale, fraze sau propozitii. Copilul crede ca spune ceva, si e bine sa raspunzi ca si cum ai intelege ceea ce vrea. Juniorul intelege mai mult din tonul tau decat cuvintele propriu zise. Este bine sa vorbesti cu el cat mai mult, sa ii descri orice activitate faci.
    saptamana 4: Personalitatea copilului este in plina dezvoltare acum. Praslea poate fi foarte sociabil, sa zambeasca larg la toata lumea pe care o intalneste, sau se  intimideaza, ascunzandu-se intre picioarele tale. Copilul poate fi precaut cand se angajeaza intr-o actiune. Stie sa ceara atentie si poate din manuta gestul „pa pa” cand te vede la usa.

Luna X:
    saptamana 1: Bebelusul incepe sa inteleaga multe cuvinte simple si fraze, de aceea, este foarte important sa continui sa vorbesti cu el. Este momentul sa nu-l  mai imiti ci sa i te adresezi cu vorbe de adult. In cazul in care solicita un „BA-BA,” de exemplu, intreaba-l corectandu-l frumos, „Vrei sticla” In aceasta etapa a jocului, cel mai bine este sa eviti tendinta de a folosi cuvinte de copil – poate fi distractiv, dar pentru dezvoltarea corecta a copilului este mai bine sa vorbesti corect. Desi pare prostesc, avand o conversatie cu copilul tau este o modalitate foarte buna de a incuraja abilitatile sale lingvistice. Data viitoare cand palavrageste pe limba lui raspunde cu, „Oh, chiar? Cat de interesant.” El va zambi, si-si va continua discutia.
    saptamana 2: La aceasta varsta, copilul sta foarte bine in sezut si chiar poate face primii pasi tinadu-se de mobila. Se poate apleca dupa o jucarie in timp ce sta in  picioare. Acestia sunt primii pasi magici spre independenta si o multime de exercitii pentru tine! Majoritatea copiilor fac primii pasi undeva in jurul varstei de 12 luni, iar altii pot pasi chiar mai devreme. Daca copilul tau inca nu merge, nu trebuie sa iti faci griji. Unii bebei fac acest pas undeva spre 18 luni.
    saptamana 3: Voinicul poate „merge” in timp ce este tinut de maini, si chiar impinge mana sau un picior pentru a te ajuta sa-l imbraci. In timpul meselor, acesta poate fi in masura sa bea dintr-o ceasca pe cont propriu (desi unii copii nu pot face acest lucru bine nici pe la 1-2 ani) si se hraneste singur cu mana.
    saptamana 4: Bebelul intelege instructiuni simple acum, desi este posibil sa fi in continuare ignorata atunci cand spui „nu”. (Pentru a da gravitate cuvantului magic, utilizeaza-l cu moderatie, pentru stabilirea limitelor importante). Chiar daca copilul nu isi poate aminti maine ceea ce i-ai spus azi, nu este prea devreme pentru a stabili anumite limite si a-l face sa inteleaga diferenta dinte bine si rau sau sigur si nesigur.

Luna XI:
    saptamana 1: Cuvintele apropiate ca sens de cele ale adultilor sunt adesea folosite si chiar cu sens. Creierul se dezvolta in continuare, si de asemenea capacitatea lui de a comunica si de a gandi. Incurajati  interesul copilului in a fi comunicativ de-o potriva ascultandu-l si vorbindu-i. Pentru a-i lucra memoria jucati-va jocuri ca „cucu bau” sau batutul din palme si cantand „Batem palmele usor Batem palmele cu zor Clap, clap, clap Melodiile imi plac”.
    saptamana 2: Juniorul adora sa se uita la carti si sa le rasfoiasca. Dar, foarte rar reuseste sa dea pagina cu pagina. Rasfoiti impreuna o carte cu ilustratii si pagini groase astfel incat sa-i fie usor sa schimbe el paginile.
   saptamana 3: Este momentul sa-l inveti conceptul de a ajuta. Desi el nu este inca capabil sa il inteleaga, cand va avea peste un an, va fi incantat sa contribuie la adunarea jucariilor in cos, sau sa stranga resturile de mancare. Pune accent pe cuvintele „Te rog” si „Multumesc” si incurajeaza-l sa le foloseasca.
    saptamana 4: Daca prichindelul nu merge inca, nu te impacienta, mai este timp. Poti incuraja copilul sa mearga stand in fata lui in genunchi si tinandu-l de maini. Primii pasi vor fi cu bratele in lateral, pentru echilibru, coatele indoite, picioarele in exterior si burtica in fata si fundul inapoi, o pozitie foarte amuzanta, dar care ii confera echilibru. Intotdeauna, asigura-te ca mediul in care isi petrece timpul micutul este sigur. Respecta regulile standard de protectie a aventurierului si nu lasa copilul  nesupraveghiat. Si sa ai intotdeauna la indemana aparatul de pozat, sau camera de filmat!

sursa: https://www.babycenter.com/baby

Diagrama de nutritie

Diagrama de nutritie pe grupe de alimente pentru sugari si copii mici*

As vrea sa mentionez ca nu prea agreez diagramele in care sunt specificate cantitatile in grame, ml pe care trebuie sa le manance un copil. Fiecare bebelus este diferit, are preferinte, greutate diferita si evident gusturi preferate. Dar, din cate tabele am vazut, acesta mi se pare cat de cat rezonabil, cu cateva lamuriri: sunt impotriva cerealelor pentru copii (cel putin in primele 8-10 luni) si am dubii in amanarea introducerii carnii pana la 8 luni.

Piatra de temelie a alimentatiei copilului, laptele matern sau formula (pentru femeile care din motive medicale nu pot alapta), contine proteine, lipide, calciu, vitamine si minerale de cate copilul are nevoie pana la prima aniversare. In al doilea an, laptele matern ofera o sursa de siguranta de nutritie, inclusiv proteine, calciu si vitamine.

Lapte matern & Formula
0 la 4 luni: 600-750 ml (6-12 mese, aproximativ 60-120 ml fiecare)
4 la 6 luni: 700-950 ml (4-6 mese, aproximativ 120-230 ml fiecare)
6 la 8 luni: 700-950 ml (4-5 mese, aproximativ 150-230 ml fiecare)
8 la 10 luni: 700-950 ml (3-4 mese, aproximativ 175-230 ml fiecare)
10 la 12 luni: 600-950 ml (3-4 mese, aproximativ 150-230 ml fiecare)
12 la 24 luni: 475-700 ml lapte matern cu toate ca formula nu este necesara (1-4 mese pe zi, cateodata si mai multe)

Cereale
0 la 4 luni: Deloc
4 la 6 luni: 3-4 linguri( Cereale pentru copii, de obicei se incepe cu cele pe baza de orez)
6 la 8 luni: 4 linguri sau mai mult (Alegeti cereale cu adaos de fier)
8 la 10 luni: 4 linguri sau mai mult ( Cereale cu adaos de fier,biscuiti, paste)
10 la 12 luni: 4 linguri sau mai mult (Cereale cu adaos de fier,biscuiti, paste sau 1-2 felii de paine pe zi)
12 la 24 luni: 6 sau mai multe portii ( O portie inseamna 1/2 felie paine sau 1/4 cana cereale uscate, 1/3 cana musli, 1/2 briosa, 1/3 cana paste. Se continua cu cereale pentru copii cu adaos de fier de 2 ori pe zi)

Legume
0 la 6 luni: Deloc (in cazul alimentarii la san)
6 la 8 luni: Se incepe cu o lingura pe zi si se ajunge la 4-5 linguri pe zi
8 la 10 luni: 4 linguri sau mai mult (Se pot oferi legume gatite)
10 la 12 luni: 4-8 linguri
12 la 24 luni: 3 portii(O portie: 1/4 -1/2 cana legume gatite sau in stare naturala)

Fructe
0 la 6 luni: Deloc (in cazul alimentarii la san)
6 la 8 luni: Se incepe cu o lingura pe zi si se ajunge la 4-5 linguri pe zi
8 la 10 luni: 4 linguri sau mai mult ( Se pot oferi bucati de fructe gatite)
10 la 12 luni: 8-12 linguri
12 la 24 luni: 2-4 portii(O portie: 1/4 cana fructe conservate, 1/2 cana fructe proaspete, 120 ml suc natural de fructe)

Carne/Proteine
0 la 8 luni: Deloc
8 la 10 luni: 1 lingura (Carne gatita: piure de carne sau de pasari de curte, cuburi de branza, tofu, sau galbenus de ou)
10 la 12 luni: 2-4 linguri(Carne gatita: piure de carne sau de pasari de curte, cuburi de branza, tofu, sau galbenus de ou)
12 la 24 luni: 2-3 portii( O portie: 2 linguri carne gatita, peste,sau pasare de curte, 1 ou, 1/4 cana fasole gatita.)

sursa acestei diagrame https://www.babyzone.com

Secretele cerealelor

Biochimistul Paul Stitt spune despre procesul de extrudare, ca distruge mult din nutrientii cerealelor, prin faptul ca acele grane sunt tratate la presiune si temperatura inalte. Acest proces distruge acizii grasi, distruge chiar si vitaminele sintetice care se adauga la sfarsitul procesului. Acidul amino-lizin, un nutrient esential, este in special afectat de procesul de extrudare.
Chiar si cerealele vandute in cutie in magazinele cu alimentare sanatoase sunt efectuate folosind procesul de extrudare.

Paul Stitt descrie in cartea sa „Fighting the Food Giants” un experiment care demostreaza ca procesul de extrudare al cerealelor este toxic: s-au dat diete speciale unor grupuri de sobolani de specii diferite. Un grup a primit grau integral, apa, vitamine si minerale. Al doilea grup a primit grau expandat, apa, vitamine si minerale. Al treilea set a fost hranit cu apa si zahar alb, iar ultimul grup de sobolani a fost alimentat cu apa si substante nutritive chimice. Sobolanii care au primit grau integral au trait mai mult de un an cu acea dieta. Sobolanii care au primit doar apa si vitamine au trait aproximativ opt saptamani iar cei care au avut o dieta bazata pe zahar alb si apa au trait timp de o luna. Dar chiar laboratorul propriu al companiei care a facut studiul, a aratat, ca sobolanii care au avut o dieta formata din vitamine, apa si grau expandat au murit in doua saptamani. Moartea lor nu a fost cauzata de malnutritie. Rezultatele experimentului au scos la iveala faptul ca, in graul expandat existau substante toxice. Proteinele sunt foarte asemanatoare cu anumite toxine in structura moleculara, iar procesul de umflare, de a pune sub presiune de 2,7 tone/m2 cerealele si apoi sa fie imprastiate, poate produce shimbari chimice care transforma cerealele hranitoare intr-o substanta otravitoare.

Un alt studiu descris in „Nourishing Traditions” de Sally Fallon, a fost efectuat in 1960 de catre cercetatorii de la Universitatea din Michigan la Ann Arbor. Optsprezece sobolani au fost impartiti in trei grupuri. Un grup a primit fulgi de porumb si apa, un al doilea grup a primit fulgi de porumb prin intermediul unei cutii de carton si apa, iar grupul de control a primit mancare de sobolani si apa. Sobolanii din grupul de control au ramas in stare buna de sanatate pe parcursul experimentului. Sobolanii care au fost hraniti prin intermediul cutiei de carton au devenit letargici si in cele din urma au murit de malnutritie. Dar sobolanii care au fost hraniti cu fulgi de porumb si apa au murit inaintea celor care au fost hraniti cu ajutorul cutiei de carton. Inainte de moarte, acesti sobolani au dezvoltat un comportament schizofrenic, se muscau intre ei si in cele din urma au intrat in convulsii. Autopsia a relevat disfunctii ale pancreasului, ficatului si rinichilor si degenerarea nervilor la nivelul coloanei vertebrale –  toate semnele unui exces de insulina. Concluzia uimitoare a acestui studiu este ca exista mai multi nutrienti in cutia in care sunt se gasesc cerealele pentru micul dejun decat in cerealele in sine.

Milioane de copii incep ziua cu un bol de cereale extrudate.  Sa fie cumva fragmentele de proteine toxice din aceste cereale cauza lipsei de concentrare a copiilor?

O cutie de cereale a carui continut nu valoreaza mai mult de, probabil, 10-20 de bani, se vinde cu zeci de lei in magazine – nu exista, probabil, nici un alt produs cu o astfel de marja de profit mare. Din aceste profituri au fost platite adevarate campanii de sponsorizari si lobby-uri care au pastrat in mod eficient orice activitate de cercetare cu privire la boabe extrudate din literatura de specialitate si au convins oficialii guvernului ca nu exista nici o diferenta intre un bob de grau natural si unul modificat prin procesul de extrudare.

sursa: https://www.westonaprice.org/modern-foods/dirty-secrets-of-the-food-processing-industry

Grasimile in alimentatie

Grasimile sunt esentiale pentru dezvoltarea sistemului nervos, imunitar si hormonal al copilului, mai ales in primii 2 ani de viata. De asemenea grasimile bune sunt necesare pentru absortia vitaminelor A, D, E, K.

Tipuri de grasimi

Grasimile saturate tind sa fie solide la temperatura camerei. Surse includ untul, grasimea de pe carne, ulei de nuca de cocos si ulei de palmier. Grasimea de pui, gasca, rata sau untura de porc contine, de asemenea, niveluri ridicate de grasimi saturate. Acestea sunt recomandate pentru gatit.

Grasimile mononesaturate tind sa fie lichide la temperatura camerei, dar solide, in frigider. Cel mai sanatos astfel de ulei este cel de masline, care poate fi folosit la salate dar si la gatit. Cu toate acestea, uleiul de masline nu are multe substante nutritive importante gasite in grasimile animale si nu ar trebui sa fie utilizat exclusiv in dieta. Uleiul din seminte de rapita este promovat ca un ulei sanatos, cu toate acestea, contine  acizi grasi omega-3 fragili, care sunt transformati in radicali liberi sau chiar in grasimi trans in timpul prelucrarii. Citeste mai multe despre uleiul de seminte de rapita: https://www.westonaprice.org/know-your-fats/the-great-con-ola

Grasimile polinesaturate sunt lichide chiar si la temperatura din frigider. Acestea includ toate uleiurile comerciale din porumb, soia, floarea-soarelui si sofranal. Folosirea acestor uleiuri este asociata cu multe boli moderne, inclusiv cancer, boli de inima, disfunctii ale sistemului imunitar, sterilitate, tulburari digestive, dizabilitati de invatare, probleme de crestere si osteoporoza. Uleiul de in contine acizi grasi omega-3, care au beneficii pentru sanatate, cu toate acestea, uleiul de in ar trebui  folosit numai in cantitati mici in sosuri pentru salate. Pentru ca acizii grasi omega-3 sunt foarte fragili, uleiul de in ar trebui sa fie stocat in frigider si niciodata incalzit.

Grasimile trans sunt formate printr-un proces industrial numit hidrogenare partiale care transforma uleiuri lichide polinesaturate in grasime tare. Ele sunt asociate cu o serie de boli moderne, inclusiv cancer, boli de inima, probleme de crestere, cresterea in greutate si sterilitate. Acizi grasi trans interfereaza cu enzimele necesare luptei impotriva toxinelor, de asemenea, interfereaza cu anumiti hormoni importanti, inclusiv hormonii sexuali. Grasimile trans sunt nesigure la orice nivel in dieta. Cu toate acestea, ele se gasesc in alimentele procesate, inclusiv prajituri din comert, biscuiti, paine, chips-uri, snack-uri, sosuri pentru salate si alimente prajite.

Surse bune de grasime in alimentatia bebelusului si a copilului: lapte integral si produse lactate din lapte integral: unt, smantana, iaurt, kefir, avocado, galbenus de ou, carne, ficat, maduva, creier, peste, ulei de peste, ulei de ficat de cod.

sursa: https://www.westonaprice.org/know-your-fats/skinny-on-fats