- 1,2,3 in pasi alerti
A trecut perioada de lauzie, a trecut si perioada de lene, a venit momentul pentru miscare. Cum aveam consola Wii si beneficiam de placa Wii Fit, am scos totul de la naftalina si m-am apucat de treaba. Mi-am creat un program de 40-45 minute zilnic care continea alergare, step, box si hula-hoop. Nu putine au fost datile in care trebuia sa exersez cu strumfi in brate. Altfel nu imi auzeam nici gandurile de galagia care o facea ea. 🙂 Dar, vrednicia nu a durat prea mult, cred ca undeva la o saptamana, pentru ca, inversunata fiind sa dau cat mai repede suncile jos, am facut o miscare gresita si mi-am deranjat genunchiul. :)) Nu era ceva grav, doar am renuntat la programul meu de fitness. Dar dupa 2 saptamani, am reinceput si cam tot 2 saptamani m-a tinut. :))
- Bicicleta
Se apropia botezul si eu tot mai aveam 3,5 kg de dat jos. De Wii nu mai vroiam sa aud, dar miscare tot vroiam sa fac. Pe langa plimbarile cu carutul, trebuia sa fac ceva mai „arzator de calorii”. Pana am intrat in posesia unei biciclete fitness. Si m-am pus pe treaba: am inceput in prima zi cu 15 min, apoi 20 si tot asa pana la o ora. Am folosit minunatia timp de 3 luni si un pic de 5 ori pe saptamana. Prima luna mi-am infasurat picioarele si burta in folie de plastic :)) sa se duca mai repede grasimile de pe mine. 🙂 De la 3 luni jumate la 7 luni am tot facut astfel de miscare. Dupa, iar pauza, cu speranta ca poate ma voi apuca din nou.
- Intalnire de gradul III
Mi-am dat intalnire cu o prietena in parcul Cismigiu, care are un baietel cu 12 zile mai mare decat Strumfi, nascut cu acelasi medic, la aceeasi maternitate. Carina avea cam 3 luni, Edi 3 luni jumate. Nu va spun cum o sorbea Edi din priviri. Era vrajit si tulburat de culoarea ochilor ei :)) Si ce serenade ii facea, si cum se tineau ei de mana. Evident, ei habar nu aveau ce fac, dar noi mamele ne amuzam tare mult pe seama lor. De atunci parcul Cismigiu a devenit un fel de oaza pentru noi. De cate ori ne dadeam intalnire, stateam cate 7-8 ore in parc.
- Prima masa la iarba verde
Pai, s-a intamplat in oaza noastra, parcul Cismigiu. Avand in vedere ca stateam cu orele, nu puteam lasa copilul nemancat. Eu, asa de felul meu, sunt mai pudica, prin urmare prima alaptare in public a fost foarte stangace, si cu ochii in 16 nu care cumva sa ma vada cineva. Acum sa nu va ganditi ca faceam topless prin parcuri, nici pe departe, aproape ca nici nu ti-ai fi dat seama ce faceam eu acolo. Ma imbracam in tricouri cu nasturei in fata si mereu aveam ceva la mine ca sa acopere discret bidonul cu lapte iesit la aer. 🙂 Prima data a fost mai greu, apoi era sport de zi cu zi.
- Plimbare la Saftica
Cu ocazia botezului lui Edi. Nu mai participasem la nici un botez pana atunci, si eram tare curioasa sa vad care sunt mersurile treburilor la biserica, intrucat, in 2 saptamini era baita oficiala a Carinei. Va intreb eu pe voi acum: credeti ca am apucat sa vad slujba si toti pasii care sunt de urmat? Raspunsul: nu. Strumfi s-a pus pe ditamai plansul in biserica si a trebuit sa ies, sa ma plimb cu ea, sa merg la masina sa ii dau sa pape, ba avea chef de somn, ba de plans. Si asa, am ajuns si noi la finalul slujbei. Noroc cu Cristi, aka tatic de Strumfi, care a facut multe poze si asa am vazut si noi.
- Prima oara la restaurant
Cu ocazia cununiei verisoarei mele Oana. Aveam cu cine sa o las acasa, bona ei, aka soacra mea, dar am vrut sa mergem in formatie completa la eveniment. Aveam ceva emotii…dar Carina s-a dovedit un copil tare cumintel. Nu stiu cum a dormit ea pe muzica si galagia care era acolo, dar a reusit. 🙂 Dupa aceasta experienta au fost multe iesiri la terasa cu Strumfi cu tot. Sta la mine in brate si incearca sa ia tot ce apuca de pe masa, in rest, totul este in regula. :))
- Baita oficiala
La 4 luni fara o zi. Poate unele persoane ar spune ca, a fost prea tarziu. Dar asa am decis noi, mai bine un pic mai mare si mai zdravana. Cu ocazia asta, am facut si prima sedinta foto in 3. Carina ne-a dat clasa :)) Ii place in fata aparatului si poza in diverse ipostaze. Ba a facut si un mic pisu, asa ca sa apara in poze, sa isi aminteasca peste ani, cum era sa nu mergi la WC. :)) La petrecerea de la restaurant mi-a dat ceva emotii: nu prea a vrut sa pape, era si foarte cald, imi era frica sa nu se deshidrateze. Si nu a dormit. Nu stiu de unde atata energie si rezistenta. Dar, deh, era petrecerea ei si musai trebuia sa fie prezenta in orice moment. :))
- Cadita de voiaj
Planuiam de ceva vreme sa mergem in concediu, in formatie completa. Tot cautand pe BabyKit diverse chestii, am descoperit cadita de voiaj. Minunat! Ne trebuie neaparat! :)) Ce sa fac: femeia tot la shopping se gandeste. Sigur ca ne putem descurca si fara ea, dar pentru Strumfi, …facem orice pentru comfortul ei. Oricum, ne-a fost de mare ajutor si mereu am luat-o cu noi.
- Grecia venim
A fost o decizie luata din scurt. Fara prea multe pregatiri. Doar atat spun: portbagajul masinii era plin cu chestii pentru Carina. Noi aveam asa, cate o punga fiecare :)) Toata familia ne-a sarit in cap: cum plecam cu copil mic de 4 luni in alta tara, suntem niste inconstienti. 🙂 Total neadevarat: sunt pe principiul, ca daca e sa se intample ceva, Doamne fereste, se poate intampla si in casa, sau in fata blocului. A fost un concediu de vis. Iar drumul cu masina nu a fost atat de obositor pentru Strumfi, cum am crezut.
- Ceaiul de la ora 10 pe plaja…
Evident, Strumfi a fost cea care a papat pe plaja. Na, ca am facut-o si pe asta. Am alaptat pe plaja. :)) Evident, baricadata :)) Ce frumos, ce sa va spun, eu intinsa, vedeam numai plaja, auzeam marea, Carina papa de zor. De vis. :)) Sa tot alaptezi asa. Fiind si aerul mai puternic si curat, cu burta plina, adormea instant.
continuarea este in lucru 🙂